Distribuie
Descopera Lumea
Cele mai noi
© Toate drepturile rezervate Descopera Lumea 2022-2023
Fii informat!
Diavolul, denumit și Satana, este cel mai bine cunoscut ca personificarea răului și dușmanul oamenilor buni de pretutindeni. Imaginea și povestea sa au evoluat de-a lungul anilor, iar Diavolul a fost numit diferit în diverse culturi, inclusiv Belzebub, Lucifer, Satana, Baphomet și Mefistofel, cu diverse descrieri fizice, inclusiv coarne și copite despicate în loc de picioare. Dar această ființă răuvoitoare – și legiunea sa de demoni – continuă să provoace frică în oameni ca antiteză a tuturor lucrurilor bune.
Ilustratie a lui Satan care este aruncat in iad
Deși Diavolul este prezent într-o anumită formă în multe religii și poate fi comparat cu niște zei mitologici, el este probabil cel mai cunoscut pentru rolul său în creștinism. În traducerile din biblia moderna, Diavolul sau Satana este adversarul si persoana opusa lui Dumnezeu și al poporului creat de Dumnezeu.
În mod obișnuit, se crede că Diavolul a apărut pentru prima dată în Biblie în cartea Genezei ca șarpele care a convins-o pe Eva – care apoi l-a ispitit si pe Adam – să mănânce fructe care erau interzise de Dumnezeu din „Pomul Cunoașterii” care se afla Grădina Edenului. După cum spune povestea, după ce Eva s-a îndrăgostit de căile de conspirație ale Diavolului, ea și Adam au fost alungați din Grădina Edenului și condamnați la moarte.
Mulți creștini cred că Diavolul a fost cândva un înger frumos pe nume Lucifer, care L-a sfidat pe Dumnezeu și a căzut din har. Această presupunere si idee că el este un înger decăzut se bazează adesea din cauza cartii lui Isaia din Biblie, care spune: „Cum ai căzut din cer, Lucifer, fiul dimineții! Cum ești doborât la pământ, care ai slăbit neamurile.”
Unii cititori ai bibliei susțin însă că Lucifer nu este un nume propriu, ci o expresie descriptivă care înseamnă „steaua dimineții”. Totuși, numele a rămas, iar Diavolul este adesea numit Lucifer.
Numele Diavolului sunt numeroase: în afară de Lucifer, el poate fi numit Prințul Întunericului, Belzebub, Mefistofel, Baphomet, Stăpânul Muștelor, Antihrist, Tatăl Minciunilor, Moloch sau pur și simplu Satan.
Cartea lui Ezechiel include un alt pasaj biblic la care creștinii se referă ca dovadă a existenței Diavolului. Îl admonestează pe regele lacom al Tirului, dar se referă și la rege ca pe un heruvim care a fost cândva în Grădina Edenului. Drept prin urmare, unii cercetatori ai Bibliei cred că Regele Tirului a fost o personificare reala a Diavolului.
Diavolul face mai multe apariții în Biblie, mai ales în Noul Testament. Isus și mulți dintre apostolii săi i-au avertizat pe oameni să rămână atenți la ademenirile viclene ale Diavolului, care îi vor duce la ruină.
Majoritatea celorlalte religii și culturi învață despre o ființă rea care cutreieră pământul făcând ravagii și luptă împotriva forțelor binelui. În islam, diavolul este cunoscut sub numele de Shaytan și, ca și Diavolul în creștinism, se crede că s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. În iudaism, „satana” este un verb și, în general, se referă la o dificultate sau ispita în loc de o ființă literală.
În budism, Maara este demonul care l-a ispitit pe Buddha de la calea lui de iluminare. La fel ca Isus al creștinismului a rezistat Diavolului, Buddha a rezistat și el ispitei și a învins-o pe Maara.
La oamenii aproape de orice religie sau chiar la cei care nu urmează o religie, Diavolul este aproape întotdeauna sinonim cu frică, pedeapsă, negativitate și imoralitate.
Poate că cele mai durabile imagini ale Diavolului sunt asociate cu iadul, la care Biblia se referă ca fiind un loc de foc veșnic pregătit pentru Diavol și îngerii săi. Totuși, Biblia nu afirmă că Diavolul va domni peste iad, doar că în cele din urmă va fi alungat acolo.
Ideea că Diavolul guvernează iadul poate să provină dintr-o poezie a lui Dante Alighieri, Divina Comedie, publicată la începutul secolului al XIV-lea. În ea, Dumnezeu a creat iadul când a aruncat Diavolul și demonii săi din Rai cu o asemenea putere încât au creat o gaură enormă în centrul pământului.
În poemul său, Dante l-a înfățișat pe Diavol ca pe o creatură grotescă, înaripată, cu trei fețe - fiecare mestecând un păcătos viclean - ale cărei aripi suflau vânturi reci înghețate în întregul domeniu al Iadului.
Biblia nu descrie Diavolul în detaliu. Primele interpretări artistice ale Divinei Comedie, cu imagini șocante ale Diavolului și demonilor săi provocând suferințe umane aproape inimaginabile, nu au făcut decât să încurajeze gândurile oamenilor despre Iad și Diavol.
Și până la sfârșitul Evului Mediu, Diavolul căpătase înfățișarea unei figuri cu coarne, mânuite cu trident, cu copite pentru picioare și coadă lungă, o imagine care a dăinuit până în vremurile moderne.
Traducerile religioase sunt adesea controversate. De obicei, există un anumit grad de divergență cu privire la modul de interpretare a textelor timpurii, iar textele despre Diavol nu fac excepție.
Chiar și așa, de-a lungul istoriei, reputația Diavolului ca făcător de rău nu s-a schimbat prea mult. Majoritatea creștinilor încă cred că el a transformat literalmente lumea și este responsabil pentru mare parte din corupția și haosul lumii.
Diavolul cu înfățișarea unei figuri cu coarne
Nu toate religiile se feresc însă de Diavol. Oamenii Bisericii care i se supun lui Satan sunt cunoscuți ca sataniști care nu se închină neaparat diavolului, ci îl îmbrățișează ca pe un simbol al ateismului care e opusul credintei in Dumnezeu, mândriei și libertății, printre altele. Un alt tip de sataniști, sataniștii teiști, se închină la Diavol ca la o zeitate. Ei pot practica deasemenea si ritualuri satanice sau chiar pot face pacte satanice.
Nu lipsesc filmele de la Hollywood cu Diavolul. El a fost interpretat si de unii dintre actorii de elita de la Hollywood.
Având în vedere atracția imensă a bătăliei clasice dintre bine și rău, este probabil ca influența Diavolului să rămână aici, iar el va continua să influențeze religia, literatura și cultura pop din întreaga lume.
Descopera si